Deși Bitcoin este unul dintre cele mai populare subiecte, puțini știu că acest activ digital este susținut de o tehnologie revoluționară numita blockchain. Ce este blockchain? În acest articol, vom explica noțiunea de blockchain, vom prezenta principiile de bază ale tehnologiei blockchain și vom explora modul în care această tehnologie descentralizată transformă finanțele.
Ești interesat in achiziționarea de Bitcoin? Poti cumpara rapid cu ajutorul platformei Abarai, singura din tară care oferă suport telefonic in limba romana. Pentru sume sub 5000 Ron, în 90% din cazuri nu este necesară prezentarea unui act de identitate, nu trebuie sa iti faci un cont, trebuie doar sa ai o adresa de destinatie (adresa unde vrei bitcoin) si sa ai un mijloc de plata pregatit (card de credit, paypall, skrill, etc..)
Cuprins:
Ce este blockchain?
Blockchain este un registru de date descentralizat și criptografic, care stochează toate tranzacțiile dintr-o rețea. Mai simplu spus, este o bază de date care, în loc să se afle pe un server central ce poate fi accesat de către oricine, se află pe o rețea globală de calculatoare conectate la internet.
1.1 Cum funcționează un blockchain
Fiecare tranzacție înregistrată pe blockchain este verificată de mai multe calculatoare (numite „noduri”) din rețea. După ce tranzacția este validată, aceasta este adăugată la un bloc nou de informații criptate și sigilate. Acest bloc este apoi conectat la un „lanț” deja existent de blocuri, creând astfel un „lanț” de tranzacții.
1.2 De ce este importantă tehnologia blockchain
Prin utilizarea criptografiei, tehnologia blockchain protejează tranzacțiile de orice încercare de fraudă sau atac cibernetic. O dată ce o tranzacție a fost înregistrată pe blockchain, aceasta nu mai poate fi modificată sau ștearsă.
În concluzie, dacă te-ai întrebat „ce este blockchain”, simplu spus acesta este o metodă de a stoca și transfera date în mod descentralizat, sigur și transparent.
Bitcoin, prima criptomoneda creata pe un blockchain
În ultimele decenii, Bitcoin și tehnologia blockchain au transformat complet modul în care gândim despre bani, tranzacții și tehnologii. Bitcoin, prima criptomoneda creată pe un blockchain, a fost lansat în martie 2009 de către Satoshi Nakamoto (acesta este un pseudonim, în realitate nu se cunoaște numele real al persoanei sau al persoanelor care au creat criptomoneda). Bitcoin a fost gândit ca o alternativă descentralizată la banii tradiționali, scopul principal fiind eliminarea intermediarilor din tranzacții financiare.
2.1 Iată mai jos cateva informații utile despre Bitcoin
Minarea primului bloc (Genesis Block):
1. Primul bloc din istoria Bitcoin, cunoscut sub numele de Genesis Block, a fost minat de Satoshi Nakamoto pe 3 ianuarie 2009.
2. În acest bloc a fost înregistrată prima tranzactie Bitcoin, care a marcat începutul unei revoluții în lumea financiară.
3. Genesis Block este considerat piatra de temelie a tehnologiei blockchain. S-a demonstrat pentru prima dată în istorie cum poate funcționa un sistem financiar descentralizat.
Despre Bitcoin:
1. Bitcoin folosește o rețea blockchain pentru a înregistra toate tranzacțiile financiare desfășurate între utilizatori.
2. Fiecare tranzacție este grupată într-un bloc, care este apoi verificat și adăugat la lanțul de blocuri existent.
3. Minerii rezolvă probleme matematice complexe, iar primul care găsește soluția primește dreptul să adauge blocul și este recompensat cu Bitcoin (acest proces se numește proof-of-work).
4. Odată confirmată, tranzacția devine permanentă (nu mai poate fi modificată ulterior) și poate fi verificată de oricine în rețea.
Dacă ești interesat de Bitcoin și de piața criptomonedelor, pe blogul Abarai vei găsi o serie de articole interesante, precum:
Principiile de baza ale tehnologiei blockchain
Blockchain a rezolvat trei probleme majore ale tehnologiei digitale: descentralizare, transparență și imutabilitate.
3.1 Decentralizare – Puterea rețelei distribuite
Unul dintre cele mai importante aspecte ale tehnologiei blockchain este decentralizarea. Spre deosebire de bazele de date tradiționale, în cazul unui blockchain nu există un server central care sa dețină controlul absolut asupra datelor. Ce este un blockchain am văzut deja, vom explica în continuare cum funcționează.
Cum funcționează?
Datele sunt stocate simultan pe toate nodurile rețelei.
Fiecare nod are o copie completă a lanțului de blocuri.
Deciziile sunt luate prin consens (protocoale de consens precum Proof of Work sau Proof of Stake).
Care sunt beneficiile pentru utilizatori și afaceri?
Securitate avansată: Datorită rețelei distribuite, un hacker ar trebui să compromită peste 50% din noduri pentru a controla un blockchain, ceea ce ar fi extrem de dificil.
Confidențialitatea datelor: Nu există o entitate centrală care să poată folosi sau vinde datele fără acordul tău.
Fiabilitate: Dacă unul sau mai multe noduri cad, rețeaua rămâne operațională.
3.2 Transparență – Totul e la vedere
Un alt pilon fundamental al blockchain-ului este transparența. Fiecare tranzacție efectuată pe blockchain este înregistrată public și poate fi vizualizată de către oricine.
Cum se aplică transparența?
Fiecare bloc conține o listă de tranzacții care pot fi verificate de către utilizatori.
Datele tranzacțiilor sunt accesibile oricărei persoane prin intermediul unui blockchain explorer.
Avantajele transparenței:
Încălcarea încrederii, eliminată: Fie că vorbim despre investiții financiare sau lanțuri de aprovizionare, orice interacțiune poate fi auditată.
Creșterea încrederii consumatorilor în produsele achizitionate: Aceștia știu exact ce cumpără deoarece au acces la întregul istoric al produselor.
3.3 Imutabilitate – Odată scris, nu se mai șterge
Un principiu de bază care diferențiază un blockchain de alte tehnologii este imutabilitatea. Odată ce informațiile sunt înregistrate pe un blockchain, ele nu pot fi alterate sau șterse fără a lăsa urme.
Cum funcționează?
Fiecare bloc din blockchain este legat criptografic de cel anterior printr-un hash unic.
Modificarea unei tranzacții ar necesita recalcularea hash-ului pentru toate blocurile ulterioare – un proces aproape imposibil pe rețele mari.
De ce este imutabilitatea importantă?
Securitate ridicată: Datele rămân integre și protejate împotriva manipulărilor.
Păstrarea unui istoric verificabil: Fie că vorbim de tranzacții financiare, date medical sau documente contabile, totul este arhivat în siguranță.
Responsabilitate: Întrucât toate acțiunile sunt ireversibile, tehnologia blockchain elimină nevoia intermediarului tradițional de „încredere”.
Criptare si hashing in tehnologia blockchain
Hashing-ul și criptarea sunt două concepte fundamentale în domeniul securității cibernetice și al dezvoltării software. Dacă ești dezvoltator sau pasionat de securitate cibernetică, probabil ești familiarizat deja cu acești termeni. Pentru cei care nu stiu, dar sunt interesați, vom explica în continuare ce înseamnă, cum funcționează și care este rolul lor în protejarea datelor.
4.1 Criptarea
Criptarea este procesul prin care datele sunt codificate astfel încât să poată fi citite doar de părțile autorizate care dețin cheia de decriptare. Spre deosebire de hashing, criptarea este un proces bidirecțional, adică datele criptate pot fi recunoscute și restaurate în forma lor originală.
În contextul tehnologiei blockchain, criptarea este cheia care protejează tranzacțiile și datele partajate. Practic, securizează informațiile și garantează că ele nu pot fi accesate, modificate sau falsificate de către persoane neautorizate.
De ce este importantă criptarea într-un blockchain?
Blockchain-ul este construit pe conceptul de transparență și securitate, iar criptarea joacă un rol crucial în asigurarea acestor două calități.
Iată câteva motive pentru care criptarea este deosebit de importantă:
Asigură protecția datelor sensibile
Criptarea protejează informațiile personale și financiare care circulă prin rețea, cum ar fi detalii despre conturi, tranzacții sau identități digitale.
Asigură imposibilitatea falsificării
Grație criptării, orice modificare a datelor într-un bloc este imediat vizibilă pentru restul rețelei.
Asigură confidențialitatea datelor
Într-un blockchain, doar cei care dețin cheia potrivită pot decripta informațiile. Așadar, utilizatorii se pot bucura de un nivel foarte înalt de confidențialitate.
Rezistență la atacuri cibernetice
Datorită criptării avansate, blockchainul este considerat una dintre cele mai sigure soluții tehnologice împotriva hackerilor.
Algoritmi de criptare utilizați în blockchain
Printre cei mai des utilizați algoritmi se numără:
1. SHA-256 (Secure Hash Algorithm)
Acest algoritm este folosit în majoritatea cazurilor, în scopul securizării tranzacțiilor prin crearea unor hash-uri unice și ireversibile.
2. ECDSA (Elliptic Curve Digital Signature Algorithm)
ECDSA este utilizat pentru semnături digitale și asigură autentificarea tranzacțiilor. Important datorită eficienței și securității ridicate.
3. AES (Advanced Encryption Standard)
AES este folosit pentru criptarea și decriptarea datelor stocate pe rețelele blockchain. Este popular datorită vitezei și rezistenței sale la atacuri.
4. RSA (Rivest-Shamir-Adleman)
RSA este un alt algoritm utilizat frecvent în criptare, mai ales în cazul rețelelor private de blockchain, pentru schimburi sigure de chei.
Cum funcționează criptarea în blockchain?
La bază, criptarea folosită în blockchain implică două procese principale:
Criptarea datelor
Datele sunt transformate într-un format codificat folosind un algoritm criptografic, astfel încât doar deținătorii unei „chei” să le poată accesa.
2. Decriptarea datelor
Persoana autorizată folosește cheia pentru a transforma informațiile înapoi în formatul original, citibil.
În blockchain, aceste procese sunt esențiale pentru validarea și autorizarea tranzacțiilor. Aici intră în joc cele două concepte fundamentale ale criptării:
Cheia publică și cheia privată
Sistemele blockchain folosesc criptare cu două chei – cheia publică (disponibilă tuturor) și cheia privată (care trebuie păstrată secretă).
Funcțiile hash
Un alt element cheie este hash-ul, folosit pentru a crea o „amprentă” unică a datelor. Aceasta ajută la verificarea integrității informațiilor fără a dezvălui conținutul lor.
4.2 Hashing
Hashing-ul este o metodă de a transforma orice tip de date într-o serie unică de caractere de lungime fixă, numită "hash". Este una dintre tehnologiile fundamentale care stau la baza funcționării unui blockchain și are rolul de a păstra integritatea și securitatea informațiilor.
Ne putem imagina hashing-ul ca pe o „amprentă digitală”. Fiecare set de date, indiferent de mărime și conținut, va genera un hash unic. De exemplu, un fișier text mic și o bază de date masivă vor produce hash-uri complet diferite, dar ambele vor avea aceeași lungime.
De ce este important?
Hashingul joacă un rol critic în blockchain pentru că:
Păstrează transparența și integritatea: Orice modificare în datele inițiale duce la un hash complet diferit, prevenind astfel manipularea datelor.
Garantează securitate: Hashing-ul ajută la criptarea informațiilor, protejându-le de atacuri externe.
Optimizează procesul de verificare: Validarea și procesarea datelor în blockchain sunt rapide și eficiente datorită naturii fixe a hash-urilor.
Cum funcționează Hashing-ul?
Hashing-ul folosește o funcție matematică numită „funcție hash” pentru a transforma datele de intrare. Iată ce se întâmplă în schemă generală:
1. Intrare: Orice tip de date—de la un simplu text până la fișiere sau tranzacții.
2. Proces: Funcția hash aplică un algoritm asupra datelor.
3. Rezultat: Se generează un hash unic de lungime fixă.
Un aspect important, indiferent cât de lung sau complex este setul de date inițial, hash-ul rezultat va avea întotdeauna aceeași lungime. Două seturi de date diferite nu ar trebui să genereze niciodată același hash (coliziunea hash). Acesta este un standard de bază pentru algoritmii de hashing eficienți.
Exemplu: Dacă introduci cuvântul "parola" într-o funcție de hashing precum SHA-256, vei obține un șir fix de caractere, cum ar fi `5e884898da28047151d0e56f8dc6292773603d0d6aabbdd41`. Dacă schimbi un singur caracter la intrare, rezultatul va fi total diferit.
Algoritmi de Hashing Utilizați în Blockchain
În tehnologia blockchain, pentru a cripta și securiza informațiile, se folosesc mai mulți algoritmi de hashing. Iată unii dintre cei mai uzuali algoritmi:
SHA-256 (Secure Hash Algorithm): Cel mai recunoscut algoritm, folosit în rețele precum Bitcoin. Este foarte sigur și generează hash-uri de 256 de biți.
Keccak-256: Adoptat de Ethereum, oferă o alternativă securizată la SHA-256.
Scrypt: Folosit pentru criptomonede precum Litecoin.
Aceste funcții hash sunt fundamentale pentru derularea unor procese precum crearea blocurilor, realizarea de tranzacții și verificarea lor.
Exemple Reale de Utilizare a Hashingului în Blockchain
Bitcoin: În rețeaua Bitcoin, hashing-ul este folosit pentru a valida tranzacțiile și a conecta blocurile. SHA-256 asigură legarea criptografică a fiecărui bloc de blocul anterior.
Ethereum: Reteaua Ethereum utilizează hashing-ul pentru a valida contractele inteligente (smart contracts) și pentru procesarea tranzacțiilor comerciale.
Audit Financiar: Unele companii folosesc hashing-ul pentru a verifica integritatea lanțurilor de aprovizionare sau corectitudinea datelor financiare.
Viitorul tehnologiei blockchain
Dezvoltatorii continuă să lucreze la îmbunătățirea tehnologiei blockchain și a criptomonedelor. Sunt lansate mereu noi monede virtuale și sunt introduse noi funcționalități în rețea, pentru a face tranzacțiile mai rapide, mai sigure și mai eficiente. În concluzie, deși există încă multe provocări care vor trebui depășite, tehnologia blockchain este una revoluționară și are cu siguranță potențialul de a schimba modul în care interacționăm cu banii în mediul online.
Comments