În economie, termenul deflație se referă la scăderea generală a prețurilor bunurilor și serviciilor, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a unei monede crește în timp. Cu alte cuvinte, poți cumpăra mai multe lucruri cu aceeași cantitate de bani. Acest fenomen este adesea asociat cu o reducere a masei monetare sau o creștere semnificativă a producției de bunuri și servicii, fără o creștere corespunzătoare a ofertei de bani. În lumea criptomonedelor, conceptul de deflație este fundamental, mai ales pentru active precum Bitcoin. Spre deosebire de monedele fiat (cum ar fi dolarul sau euro), a căror ofertă poate fi ajustată de băncile centrale (ceea ce poate duce la inflație), multe criptomonede sunt create cu mecanisme integrate care le limitează sau chiar le reduc oferta totală în timp.
O criptomonedă este considerată deflaționistă dacă:
- Are o ofertă totală limitată (hard cap): Numărul maxim de monede care pot exista vreodată este predefinit în codul său.
- Are mecanisme de ardere (burning): O parte din monede este scoasă definitiv din circulație, de exemplu, prin trimiterea lor către o adresă „moartă” la care nimeni nu are acces. Acest lucru poate fi făcut ca parte a taxelor de tranzacție sau prin programe regulate de ardere.
- Are un ritm de emitere descrescător: Rata la care noi monede sunt create și introduse în circulație scade în timp.
Exemple de criptomonede deflaționiste
- Bitcoin (BTC): Cel mai cunoscut exemplu de sistem deflaționist. Prin reducerea ciclică a recompenselor de bloc și oferta limitată, Bitcoin continuă să atragă atenția investitorilor.
- Binance Coin (BNB): BNB implementează o strategie deflaționistă prin arderea token-urilor. Acest mecanism reduce treptat oferta totală, crescând astfel valoarea tokenurilor rămase.
- Ethereum (ETH): După actualizarea „EIP-1559”, Ethereum a introdus o taxă de bază arsă pentru fiecare tranzacție, creând caracteristici deflaționiste pentru tokenul ETH.
Bitcoin (BTC) este cel mai faimos exemplu de criptomonedă cu caracteristici deflaționiste:
Oferta totală de monede este limitată la 21 de milioane: Protocolul Bitcoin specifică faptul că vor exista maximum 21 de milioane de Bitcoin. Odată ce această limită este atinsă (se estimează în jurul anului 2140), nu vor mai fi creați Bitcoin noi.
Halving-ul (injumătățirea recompensei): La aproximativ fiecare patru ani (sau după fiecare 210.000 de blocuri minate), recompensa pe care minerii o primesc pentru validarea unui bloc și adăugarea lui la blockchain este înjumătățită.
- La început, recompensa era de 50 BTC per bloc.
- Primul halving (2012) a redus-o la 25 BTC.
- Al doilea (2016) la 12.5 BTC.
- Al treilea (2020) la 6.25 BTC.
- Al patrulea (2024) la 3.125 BTC.
Acest mecanism încetinește drastic rata la care noi Bitcoin intră în circulație. Pe măsură ce oferta de Bitcoin nou creat scade, iar cererea se menține sau crește, principiile economice de bază (legea cererii și ofertei) sugerează că valoarea fiecărui Bitcoin ar trebui să crească în timp.
Deflatie: Avantaje și dezavantaje
Avantajele deflatiei
- Creșterea valoarii
Cu o ofertă constantă sau în scădere, criptomonedele precum Bitcoin au un potențial mai mare de creștere a valorii pe termen lung.
- Protecție împotriva inflației fiat
Când monedele tradiționale, precum dolarul sau euro, își pierd valoarea din cauza inflației, o monedă deflaționistă poate deveni o depozitare atractivă de valoare.
- Motivarea conservarii investițiilor
Utilizatorii sunt încurajați să dețină token-urile mai mult timp, așteptând creșterea valorii lor.
Dezavantajele deflatiei
- Probleme de lichiditate
Dacă utilizatorii preferă să păstreze monedele în loc să le cheltuie, acest lucru poate reduce activitatea economică.
- Dependenta de speculații
O mare parte din utilizatori ar putea vedea criptomonedele deflaționiste mai mult ca pe investiții speculative decât ca pe un mijloc de schimb.
- Accesibilitate limitată
Pe măsură ce prețul crește, criptomonedele precum Bitcoin devin din ce în ce mai inaccesibile utilizatorilor obișnuiți.
Concluzie: Deși deflația poate avea anumite implicații în economiile tradiționale (cum ar fi descurajarea cheltuielilor), în contextul criptomonedelor, este adesea văzută ca o caracteristică de design pozitivă, care conferă activului un potențial de creștere a valorii și îl transformă într-o depozitare de valoare mai fiabilă.
Te interesează o anumită criptomonedă? Verifică prețul și istoricul ei de evoluție pe pagina noastră dedicată pret criptomonede.