Inflația reprezintă creșterea generală și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie, pe o anumită perioadă de timp. Pe măsură ce prețurile cresc, puterea de cumpărare a monedei scade, adică vei avea nevoie de mai mulți bani pentru a cumpăra aceleași produse și servicii pe care le cumpărai înainte. Inflația este adesea măsurată prin indici precum Indicele Prețurilor de Consum (IPC).
Cauze principale:
- Cerere crescută (inflation Pull-Demand): Această situație apare când cererea pentru bunuri și servicii depășește semnificativ oferta disponibilă, permițând vânzătorilor să majoreze prețurile. Practic, în piață există mai multă putere de cumpărare (bani) decât produse pe care oamenii le pot cumpăra
- Costuri de producție crescute (Cost-Push Inflation): Când costurile materialelor prime, salariilor sau transportului cresc, companiile transferă aceste costuri către consumatori prin prețuri mai mari.
- Creșterea masei monetare: O tipărire excesivă de bani de către băncile centrale poate conduce de asemenea la inflatie.
În lumea criptomonedelor, conceptul de inflație este interpretat diferit față de monedele fiat (cum ar fi RON sau USD), dar principiile de bază legate de ofertă și cerere rămân valabile.
Inflația intrinsecă (oferta programată)
Multe criptomonede au o rată de inflație programată în protocolul lor. Aceasta înseamnă că un număr predefinit de monede noi sunt create și introduse în circulație la intervale regulate.
- Recompense pentru mineri/validatori: Cele mai multe blockchain-uri recompensează minerii (Proof-of-Work) sau validatorii (Proof-of-Stake) cu monede nou create pentru efortul lor de a securiza rețeaua și de a valida tranzacțiile. Această emisiune constantă de monede este o formă de inflație.
- Obiectiv: Această inflație programată este adesea necesară pentru a incentiva participanții să mențină rețeaua și pentru a asigura o distribuție inițială a monedelor.
Deflația intrinsecă (oferta limitată sau mecanisme de ardere)
Unele criptomonede sunt concepute să fie deflaționiste sau cu o inflație foarte scăzută, adesea prin limitarea ofertei totale sau prin implementarea unor mecanisme de ardere.
- Ofertă maximă fixă: Bitcoin (BTC) de exemplu are o ofertă maximă prestabilită la 21 de milioane de monede. Odată atinsă această limită, nu vor mai fi create monede noi. Rata de emitere scade la jumătate aproximativ la fiecare patru ani (halving), ceea ce înseamnă că inflația intrinsecă a Bitcoin scade constant, făcându-l un activ deflaționist pe termen lung în comparație cu monedele fiat.
- Mecanisme de ardere (burning): Exista protocoale care ard periodic o parte din taxele de tranzacție sau din criptomonedele disponibile, reducând astfel oferta totală existenta în circulație. Acest lucru poate contracara inflația generată de recompense sau chiar poate crea un scenariu de deflație netă.
Important:
În crypto, conceptul de inflație poate fi adesea confundat cu volatilitatea prețului. O scădere bruscă si neasteptata a pretului unei criptomonede poate fi percepută ca o formă de „inflație”, deoarece puterea de cumpărare a acelei criptomonede scade drastic. Aceasta nu este inflație în sens economic tradițional (care implică o creștere a masei monetare), ci mai degrabă o fluctuație de preț dictată de cerere și ofertă, sentimentul pieței, știri sau evenimente macroeconomice.
Ai o criptomonedă preferată pe care o urmărești? Poți afla un preț criptomonede actualizat accesând pagina noastră dedicată.